Laryngeal papillomatosis virus

Human Papilloma Virus is known to be the most frequent cause of genital infections at sexually active women. The virus is transmitted mainly sexually but epidemiological and clinical data suggest sufficient evidence also for other routes of transmission. Newborns can acquire the infection intrauterinely and perinatally or by horizontal ways of transmission. We aimed to describe, by reviewing the literature, the damaging effect of HPV on pregnancy outcomes and the risk of the newborn to develop recurrent respiratory papillomatosis.

Also, we assessed the risk of HPV bivalent and quadrivalent vaccine in pregnancy and paediatric population. We selected laryngeal papillomatosis virus published between and The main mode of transmission from mother to newborn occurs during pregnancy and laryngeal papillomatosis virus the time of delivery. The virus can also be transmitted among the family members by close contact.

hond diarree s nachts garcon et papillomavirus

There is insufficient data to conclude about the impact of Human Papilloma Virus on pregnancy and on the newborn, so for a relevant understanding more research for a long laryngeal papillomatosis virus and with an extended cohort is needed.

Virusul Papiloma Uman este cunoscut ca una dintre cele mai frecvente cauze de infecţii genitale la femeile active sexual. Virusul este transmis în principal pe cale sexuală, dar studii epidemiologice şi clinice sugerează suficiente dovezi şi pentru alte laryngeal papillomatosis virus de transmitere a infecţiei.

Avantajele acestui test extrem de laborios sint foarte clare:

Nou-născuţii pot dobândi infecţia intrauterin, perinatal sau pe cale de trans­mitere orizontală. Ne-am propus să descriem, laryngeal papillomatosis virus revizuirea literaturii, efectele HPV asupra sarcinii şi riscul nou-născutului de a dezvolta papilomatoză respiratorie recurentă. Totodată, am evaluat riscul pe care vacinul HPV bivalent sau tetravalent îl induce asupra sarcinii şi populaţiei pediatrice.

Au fost selectate articolele publicate între anii şi Principalul mod de transmitere a infecţiei de la mamă la nou-născut este cel vertical, intrauterin şi perinatal. Virusul poate fi transmis şi pe cale orizontală, prin contact direct strâns cu membrii familiei care prezintă leziuni specifice. Informaţiile sunt insuficiente pentru laryngeal papillomatosis virus stabili impactul pe care Virusul Papiloma Uman îl are asupra sarcinii şi nou-născutului.

Astfel, pentru o înţelegere mai bună a patologiei pediatrice determinate de infecţia cu HPV sunt laryngeal papillomatosis virus studii efectuate pe termen lung, cancer de colon recto y ano lot populaţional mai mare. Cuvinte cheie Virusul Papiloma Uman transmitere perinatală papilomatoză respiratorie recurentă vaccinare HPV Infecţia cu Virusul Papiloma Uman HPV este considerată în pre­zent o problemă de sănătate publică, fiind cunoscută drept una dintre cauzele principale ale cancerului de col ute­­rin.

Incidenţa şi prevalenţa în creştere se datorează dez­vol­tării atât a mecanismelor de detecţie a HPV, cât şi a pro­gra­melor de screening destinate identificării persoanelor cu risc de a dezvolta leziuni maligne.

  1. Carcinom papilar incapsulat
  2. History of human papillomavirus infection icd 10
  3. В Лизе мне сказали правду, хотя я и сам давно уже об этом догадался.

  4. Они сделали несколько шагов, пока их скорость не стала такой большой, что дальнейшие усилия были бы Коридор все еще клонился вверх и на тридцати метрах изогнулся под прямым углом.

  5. Одно из зданий на краю парка внезапно исчезло и тут же было замещено другим, совершенно иной конструкции.

  6. Hpv uomo fertilita

Virusul Papiloma Uman este un virus ADN, lipsit de an­velopă, care aparţine familiei taxonomice Papillomaviridae, fiind cunoscute în prezent peste de tulpini virale, dintre care aproximativ 40 afectează regiunea anogenitală.

Virusul este transmis mai ales pe cale sexuală, având tro­pism în special pentru celulele epiteliale de la nivel cutanat şi mucos, inducând leziuni proliferative benigne, de tipul condiloamelor anogenitale laryngeal papillomatosis virus papilomatozei laringiene. În general, infecţia este întâlnită la femeile de vârstă tânără, laryngeal papillomatosis virus sexual. În cazul organismelor imunocompetente, se observă rezoluţia spontană a infecţiei, durata medie fiind între 12 şi 24 de luni.

Metodele de testare pentru HPV cunoscute pina laryngeal papillomatosis virus prezent prezinta dezavantaje care nu trebuie neglijate: detecteaza un numar relativ mic de tipuri de HPV comparativ cu cele existente 37 de tipuri, fata de cele peste de tipuri cunoscutese aplica doar pentru prelevate cervicale in mediu lichid excluzind astfel leziunile anale, oro-faringiene, conjunctivale, epidermice, laringealeau sensibilitate limitata pentru unele tipuri, limita de detectie ajunge si la de copii ADN, ceea ce sugereaza un numar relativ mare de cazuri fals negative, datorate fie recoltarii unui numar mic de celule, fie infectarii cu virus a unui numar mic de celule.

Totuşi, există un procent redus de cazuri care progresează către leziuni maligne. În ultimii ani au fost studiate şi alte căi de transmitere a infecţiei, deoarece s-au descoperit leziuni cauzate de HPV şi la copii sau adolescenţi, care nu erau activi sexual la momentul diagnosticului, după ce au fost excluse posibilităţile de abuz sexual 1. Transmiterea verticală În sarcină, din cauza modificărilor care se produc, organismul matern se află într-un stadiu de imunosupresie fiziologică, laryngeal papillomatosis virus mai predispus la a contracta infecţii 1.

Astfel, principala cale de transmitere a HPV este transmiterea verticală, de la mamă la făt sau nou-născut, în timpul sarcinii, prenatal, laryngeal papillomatosis virus în momentul naşterii, perinatal, ipoteză susţinută de faptul că tipurile virale laryngeal papillomatosis virus la mamă au fost aceleaşi cu cele identificate la nou-născut 1.

laryngeal papillomatosis virus dezintoxicarea de alcool

Transmiterea prenatală intrauterină. Este cunoscută transmiterea HPV diagnostico de oxiuros cale ascendentă, de la nivelul tractului genital matern spre făt, prin microleziuni prezente la nivelul membranelor sau prin sânge de la nivel placentar.

Transmiterea perinatală laryngeal papillomatosis virus referire la contaminarea în momentul naşterii pe cale vaginală, când nou-născutul intră în contact direct cu celulele materne infectate de la nivelul colului şi al vaginului sau prin operaţie cezariană cu membrane rupte 1. S-a observat că prevalenţa HPV în laptele matern este mai ridicată cu cât ne îndepărtăm de momentul naşterii.

Cel mai frecvent tip viral a fost HPV 16 3. Studii ulterioare în acest sens sunt necesare deoarece nu s-au găsit corelaţii între tipul de HPV din lapte şi cel identificat la nivelul mucoasei orale a nou-născutului 1. De asemenea, ar trebui luate în considerare detalii legate de durata de alăptare şi de modul de administrare a laptelui matern 3.

Transmiterea orizontală Nou-născuţii pot fi infectaţi prin contactul direct strâns cu membrii familiei, adulţii cu leziuni de tip laryngeal papillomatosis virus la nivelul mâinilor putând transmite virusul în momentul schimbării scutecelor şi la toaleta zonei anogenitale.

Infecţia orofaringiană cu HPV are rol important în transmiterea orizontală a virusului între membrii unei laryngeal papillomatosis virus şi poate explica prezenţa virusului la copiii cu mame HPV negative; virusul persistă o perioadă mai lungă la nivelul cavităţii bucale comparativ cu zona genitală, tulpinile virale implicate fiind în general cele cu risc scăzut, tipurile 6 şi A fost descrisă şi contractarea infecţiei prin intermediul obiectelor contaminate, însă această cale de transmitere este mai rar întâlnită la nou-născuţi.

Papillomas of the Larynx and Trachea

Un studiu a demonstrat că transmiterea materno-fetală pe cale orizontală în primele luni postnatal este mai importantă decât transmiterea intrauterină 4. La nou-născut, infecţia este descrisă la nivel genital, oral, cutanat sau chiar la nivel conjunctival 2. Totuşi, nu este cunoscută în prezent prevalenţa leziunilor laryngeal papillomatosis virus la pacienţii de vârstă pediatrică.

Perioada de incubaţie nu a fost până în prezent stu­diată. Este important de stabilit, atunci când este cazul, laryngeal papillomatosis virus timp persistă infecţia genitală, unele studii demonstrând că prezenţa ADN-ului viral identificat la nou-născut a fost persistentă până la vârsta de 2 ani, dar alte studii contrazic această afirmaţie 1,4.

Odată ce a fost demonstrată transmiterea HPV la nou-născut, este important de evidenţiat efectele pe care le are asupra acestuia. Una dintre consecinţele infecţiei este dezvoltarea papilomatozei respiratorii recurente.

The lack of a curative treatment and the tendency of the papillomatosis to recur in an extensive manner require an aggressive treatment. Although multiple medical therapies are available, their results are not always the desired ones.

Aceasta este o afecţiune benignă, rară, fiind determinată cel mai frecvent de tipurile virale cu risc scăzut 6 şi 11, pacienţii infectaţi cu HPV 11 dezvoltând forme mai agresive ale bolii. Transmiterea se face cel mai des în timpul naşterii spontane, fiind descris ca mecanismul clasic de contractare a infecţiei 5. Cel mai frecvent se manifestă la nivel laringian, dar se poate manifesta oriunde la nivelul tractului respirator, de la nivel faringian, arbore traheobronşic, până la parenchimul laryngeal papillomatosis virus.

Boala poate evolua cu regresie spontană sau poate progresa, mai ales la grupa de pacienţi aflaţi sub tratament imunosupresor. Astfel că virusul îşi transformă caracterul în unul agresiv, ducând la obstrucţia completă a căilor respiratorii, fiind necesare intervenţii chirurgicale laryngeal papillomatosis virus, chiar şi traheostomie pentru menţinerea deschisă a căilor respiratorii.

REVISTA DE CHIMIE founded in edited by REVISTA DE CHIMIE SRL

S-a observat că, pentru forma juvenilă a bolii, evoluţia este mult mai agresivă, cu leziuni multiple şi o frecvenţă crescută a recurenţelor 6mai ales dacă aceasta se manifestă precoce 5,6. Unul dintre factorii de risc principali pentru nou-născut este prezenţa leziunilor materne cu localizare anogenitală pe parcursul sarcinii. Pe lângă aspectul exofitic au mai fost descrise şi formele sesile sau pedunculate, cu afectare laringiană, mai ales la nivelul corzilor vocale, dar şi subglotic 6.

S-a observat că afectarea laringiană subglotică este considerată factor de risc pentru laryngeal papillomatosis virus 5.

HUMAN PAPILLOMA VIRUS – CE METODA DE TESTARE FOLOSIM?

Boala are manifestări clinice variate, la copii fiind descrisă laryngeal papillomatosis virus formată din dispnee progresivă, răguşeală şi stridor, dar mai pot fi prezente tusea şi wheezingul. Din cauza acestei variabilităţi simptomatice, patologia este frecvent confundată cu laringită, bronşită sau astm, ceea ce întârzie diagnosticul final, ducând la lipsa răspunsului la tratament şi agravarea progresivă a simptomatologiei.

Durata medie de la apariţia simptomatologiei până la definitivarea diagnosticului final este cuprinsă între 1 şi 8 ani 6. S-a observat, într-un studiu recent, că laryngeal papillomatosis virus procedurilor laryngeal papillomatosis virus necesare pentru a controla boala este cu atât mai mare, cu cât diagnosticul este stabilit mai tardiv 5. De elecţie pentru a pune diagnosticul este examenul computer tomograf figura 1.

Figura 1. Pacient în vârstă de 6 ani cu papilomatoză respiratorie recurentă. În ceea ce priveşte afectarea mai extinsă a parenchimului pulmonar, se pot decela leziuni nodulare solide sau polipoide, cu localizare centrală şi cu tendinţă la confluare.

synlab: Cancerul de col uterin

Confirmarea diagnostică este realizată prin intermediul examenului laringoscopic sau bronhoscopic cu fibră optică figura 2. Bronhoscopia este cea mai bună metodă deoarece pune diagnosticul prin vizualizarea leziunilor şi a modificărilor de mucoasă induse de acestea, dar permite şi realizarea biopsiei, precum şi anumite tehnici terapeutice. Figura 2. Figura 3. Exemplu tipic de papilomatoză respiratorie recurentă, efectele HPV incluzând: hiperplazia celulelor bazale, nucleomegalie şi celule diskeratozice 7 În prezent, singurul tratament curativ rămâne cel chirurgical, de excizie a formaţiunilor papilomatoase.

Deoarece în continuare rămân multe complicaţii asociate actului chirurgical, precum stenoze laringiene severe, fistule traheo-esofagiene sau sinechii laringiene, laryngeal papillomatosis virus încearcă o conversie rapidă către laryngeal papillomatosis virus laringiană cu microdebridări, pentru prezervarea cât mai largă a epiteliului şi, astfel, reducerea numărului de intervenţii.

laryngeal papillomatosis virus

Recurenţa este prezentă din cauza persistenţei genomului viral laryngeal papillomatosis virus ţesutul adiacent leziunii, la nivelul căruia nu au avut loc procesele laryngeal papillomatosis virus hiperproliferare şi care, în consecinţă, nu se distinge de cel normal, fiind practic un rezervor viral 5,6. Pentru prevenţia dezvoltării bolii este recomandată în prezent vaccinarea, însă pentru moment nu este luată în considerare vaccinarea de rutină în cazul nou-născuţilor 6.

În ultimii ani, un alt subiect controversat care are la bază infecţia HPV îl reprezintă rolul acesteia ca factor de risc în sarcină şi efectele adverse asupra sarcinii.

Virusul Papiloma Uman − implicaţii neonatale

Este bine cunoscut faptul că unele dintre cele mai frecvente complicaţii care pot să apară în sarcină sunt avortul spontan şi naşterea înainte de termen 8. Fiziopatologic, agentul patogen ajunge la nivelul spa­ţiu­lui coriodecidual, unde laryngeal papillomatosis virus local producţia de citokine proinflamatorii, care vor determina eliberarea de prostaglandine.

Acestea din urmă contribuie la stimularea contracţiilor uterine, ducând la naştere spontană înainte de termen În sarcină, modificările fiziologice care apar, inclusiv creşterea nivelului de hormoni steroizi, determină modificări imune care implică dezvoltarea toleranţei fetale, dar în acelaşi timp şi o capacitate mai redusă de a elimina infecţiile. Acesta ar fi motivul pentru care infecţia HPV persistă pe durata sarcinii, laryngeal papillomatosis virus a regresa imediat după naştere, în cele mai multe cazuri 9.

viermi intestinali la femei insarcinate

Într-un studiu recent au fost analizate probe de ţesut placentar obţinute în urma naşterilor la termen, a naşterilor spontane premature, avorturilor spontane şi avorturilor programate, iar HPV a fost identificat la nivelul celulelor trofoblastice, dar şi la nivelul celulelor Hofbauer, care sunt considerate macrofagele placentare, cu influenţă precoce asupra dezvoltării sarcinii.

Rezultatele au arătat că nu există diferenţe semnificative între prezenţa HPV în cazul sarcinilor normale faţă de sarcinile cu risc.

papiloma genitales

Astfel, s-a considerat că, deşi probele obţinute de laryngeal papillomatosis virus nivel placentar au fost pozitive pentru HPV, acest lucru nu reprezintă un factor de risc pentru naşterile premature sau avorturile spontane.

HPV se poate replica la nivelul celulelor trofoblastice şi modifică astfel implantarea acestora la nivel endometrial sau inhibă formarea blastocistului 9. Sunt necesare studii ulterioare pentru a observa efectul pe care-l au aceste celule asupra HPV 8. Ulterior, s-a evidenţiat că femeile care laryngeal papillomatosis virus născut spontan şi înainte de termen erau pozitive pentru HPV, tulpini cu risc înalt, de tipul HPV 18, în comparaţie cu femeile care au născut la termen Prezenţa HPV în sarcină influenţează ruperea prematură a membranelor şi determină o naştere înainte de termen care se asociază cu efecte adverse asupra nou-născutului, precum septicemie neonatală, sindrom funcţional respirator şi greutate mică la naştere Au fost comparate prezenţa infecţiei HPV şi riscul de laryngeal papillomatosis virus şi hipertensiune arterială indusă de sarcină şi nu s-a evidenţiat o diferenţă statistică între grupul HPV-pozitiv şi cel HPV-negativ, concluzia fiind că virusul nu are efecte adverse asupra sarcinii Aceste rezultate sunt în concordanţă sau în con­tra­dic­ţie cu multe dintre studiile anterioare, ceea ce sugerează că sunt necesare alte studii efectuate pe cohorte de paciente mai mari, care să poată definitiva concluzii clare.

Se ia în continuare în considerare ideea conform căreia vaccinarea împotriva HPV are efecte benefice asupra sarcinii, deoarece scade riscul laryngeal papillomatosis virus incidenţa leziunilor maligne la nivelul colului cervical şi astfel se reduc intervenţiile la acest nivel, micşorând riscul de naştere înainte de termen 9.

laryngeal papillomatosis virus

Există multiple controverse legate de efectele pe care ajunge să le aibă vaccinarea HPV asupra sarcinii şi cum influenţează sănătatea fetală. Cazurile descrise ale femeilor vaccinate în primul trimestru al sarcinilor nediagnosticate cu HPV şi lipsa informaţiilor de specialitate care să ateste siguranţa în acest sens au dus la efectuarea unui studiu care compară cele două grupuri: expuse vaccinării şi neexpuse.

Efectele adverse studiate au fost naşterile premature, dimensiunea mică pentru vârsta de gestaţie, greutatea mică la naştere, avortul spontan şi naşterea unui făt mort.

Human Papilloma Virus – neonatal involvement

În urma finalizării studiului s-a observat că nu există un risc fetal mai crescut în cazurile cu vaccinare faţă de cazurile nevaccinate. Dintre efectele studiate în cazul gravidelor vaccinate, cel mai frecvent întâlnit a fost greutatea mică la naştere Totuşi, studiile sunt insuficiente pentru a definitiva o concluzie Evaluarea nou-născutului la risc În cazul existenţei unei suspiciuni cu privire la transmiterea infecţiei la nou-născut, se poate lua în considerare următorul algoritm: Laryngeal papillomatosis virus vârstei la care au fost evidenţiate leziunile, dacă există simptomatologia asociată de exemplu, semne de infecţie respiratorie şi istoricul familial de exemplu, prezenţa leziunilor la alţi membri ai familiei.

Identificarea posibilităţii de transmitere a infecţiei. Examenul obiectiv, cu accent asupra conjunctivei, cavităţii bucale, laringelui, zonei genitale şi anale.

Diagnosticul diferenţial se face cel mai frecvent cu Molluscum contagiosum sau condylomata lata, leziune întâlnită în sifilis. În ceea ce priveşte tratamentul, nu există suficiente studii clinice randomizate efectuate la grupa de vârstă pediatrică, dar în principal se ia în laryngeal papillomatosis virus regresia spontană, care este cea mai frecventă.

Tratamentul este dificil şi există numeroase recurenţe descrise, astfel încât recomandările sunt limitate la cazuri cu simptomatologie semnificativă. Pentru copii, cel mai frecvent utilizate metode sunt laser-terapia şi cea prin diatermie, amândouă realizate sub control anestezic.

Se recomandă urmărirea periodică a pacienţilor la intervale de luni pentru a monitoriza în special apariţia recăderilor 4. Concluzii Marea heterogenitate a efectelor pe care HPV le are asupra sarcinii şi a nou-născutului face necesară efectuarea unor studii cu un grad cât mai scăzut de variabilitate a metodelor de detecţie a infecţiei şi laryngeal papillomatosis virus un lot laryngeal papillomatosis virus mai crescut. Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Possible non-sexual modes of transmission of human papilloma virus.

Virusul Papiloma Uman − implicaţii neonatale

J Obstet Gynaecol Res. Papillomavirus Res. Breast milk is a potential vehicle for human papillomavirus transmission to oral mucosa of the spouse.

Pediatr Infect Dis J.