Toxoplasmoza ganglionara
Conținutul
Afectarea vederii retinocoroidităinfecții oculare repetate [1, 3, 4] Diagnostic Clinic Diagnosticul clinic al pacientului cu imunitate normală este puțin probabil.
Atunci când este prezent, tabloul clinic este nespecific, subacut, mimând o infecție virală a căilor aeriene. Limfadenopatia este cea mai comună modalitate de prezentare, cu afectarea unui singur lanț ganglionar, care sunt măriți de volum, fermi, și nedureroși. Poate apărea și hepatomegalia și foarte rar, pot fi prezente complicații precum miocardite, pneumonie, hepatită, polimiozită sau toxoplasmoza ganglionara.
Includ deficitul focal neuronal, toxoplasmoza ganglionara ganglionara convulsive, tulburări de statică, encefalită.
Toxoplasmoza
În cazul pacienților cu SIDA, debutul este frecvent subacut, cu leziuni de focar ce determină hemipareză sau defecte de vorbire. La acești pacienți pot fi toxoplasmoza ganglionara manifestări neuropsihiatrice, meningism, leziuni ale nervilor cranieni.
Encefalita difuză este o complicație redutabilă, care se dezvoltă fără semne neurologice de focar și progresează rapid, putând fi fatală. Toxoplasmoza pulmonară apare mai des la persoanele cu SIDA care nu beneficiază de tratamentul medicamentos anti-retroviral și are un prognostic sever.
Avem nevoie de acceptul tău!
Manifestările rare ale toxoplasmozei la acești pacienți includ și diabet insipiddetresă respiratorie acută, simptome abdominale, insuficiență hepatică, parkinsonismhemicoree-hemibalism. În organism, chiștii de Toxoplasma rămân viabili în țesuturile infectate, putând apărea reactivări ale bolii în perioadele de scădere a funcției imune.
Simptomatologia este toxoplasmoza ganglionara, în funcție toxoplasmoza ganglionara localizarea focarului. Toxoplasmoza congenitală este cu atât mai severă, cu cât infecția mamei s-a realizat mai precoce în sarcină.
DEFINIŢIE zoonoză, produsă de protozoarul Toxoplasma gondii, care la om se manifestă sub 2 toxoplasmoza ganglionara congenitală severă prin distrugeri ale SNC, oculare şi viscerale şi dobândită ganglionară, septicemică, oculară sau inaparentă. ETIOLOGIE Toxoplasma gondii, protozoar ce face parte din clasa Sporozoare, existând sub formă de: trofozoit formă invazivă, responsabilă de manifestările acute ale boliichist responsabil de infecţia persistentă toxoplasmoza ganglionara latentăoochist se întâlneşte numai la pisică-singurul animal la care parazitul înscrie un ciclu evolutiv complet este sensibil la căldură la C, moare în 10 minutela frig la Ce distrus de alcool, fenol, formol, acizi, baze tari. La bolnavii cu SIDA la care s-a produs o reactivare a toxoplasmelor din creier, pot apare leziuni focale sau sub toxoplasmoza ganglionara de noduli microgliali diseminaţi, care produc o encefalită difuză, cu evoluţie rapidă şi exitus în câteva zile.
Triada clasică de toxoplasmoză congenitală toxoplasmoza ganglionara Corioretinită Calcificări intracraniene Totuși, această asociere este rar descoperită. Toxoplasmoza oculară este o complicație ce poate apărea atât la pacienții imunocompetenți rarcât și la cei imunocompetenți sau la făt.
Cât este bine să lăsăm de la noi în cuplu De vină pentru instalarea toxoplasmozei este un protozoar toxoplasmoza ganglionara Toxoplasma gondii. Acesta infectează majoritatea animalelor, precum şi oamenii.
De obicei, este vorba despre o corioretinită retinită focală necrotizantăbilaterală în boala congenitală și unilaterală în cea dobândită. După infecție, anticorpii IgG ating un maxim la săptămâni și scad în următorii toxoplasmoza ganglionara toxoplasmoza ganglionara de tip IgM ating maximul în prima săptămână după infecție și scad în câteva luni.
Astfel, detecția IgM în serul unui pacient suspectat indică boala toxoplasmoza ganglionara, pe câng IgG arată infecția în antecedente.
Măsurarea acestor anticorpi în dinamică poate unoeri elimina din diagnosticele fals pozitive sau fals-negative — de exemplu, apariția doar a IgM, urmată la câteva săptămâni de creșterea IgG toxoplasmoza ganglionara trecerea prin infecția acută.
Măsurarea avidității IgG față toxoplasmoza ganglionara antigenul Toxoplasmei poate ajuta la diferențierea infecției cronice de cea acută, precoce în sarcină. În primele stadii ale infecției, IgG se leagă cu mai puțină aviditate de antigenele specifice decât în infecția tardivă.
Ultima ora
Detecția directă Detecția directă a parazitului Toxoplasma gondii în varii medii de origine umană poate fi un test mai sensibil. Se toxoplasmoza ganglionara utiliza sânge, lichid cefalorahidian, mostre de țesut.
Inocularea la șoarece sau pe linii celulare umane ori animale toxoplasmoza ganglionara metode posibile de diagnostic. Alternativ, se poate apela la PCR polymerase chain reactiontoxoplasmoza ganglionara detectează ADN-ul parazitului în varii fluide corporale. Investigații imagistice La pacienții cu imunitate scăzută și evoluție severă a bolii, investigarea afectării cerebrale se realizează cu ajutorul tomografiei computerizate, mai frecvent cu substanță de contrast.
Cât de periculoasă este toxoplasmoza?
De obicei, sunt relevate multiple leziuni cerebrale, deși o leziune solitară nu este neobișnuită pentru encefalita toxoplasmică. În cazul pacienților cu SIDA, leziunile sunt mai frecvent cu densitate redusă, situate la nivelul joncțiunii cortico-medulare. Investigarea toxoplasmozei oculare Atunci toxoplasmoza ganglionara se suspectează afectarea oculară, oftalmoscopia realizează diagnosticul în cele mai multe cazuri.
Uneori, poate fi indicată biopsia vitrosului sau a umorii apoase, pentru a detecta prezența ADN-ului parazitar. Ultrasonografia la acest nivel poate arăta: Îngroșarea membranei hialoide posterioare Detașare parțială sau totală a vitrosului posterior Îngroșare focală retinocoroidală Încadrarea toxoplasmoza ganglionara oculare într-un grad de risc înalt se realizează atunci când există o șansă mare toxoplasmoza ganglionara pierdere permanentă a vederii.
Acest lucru are loc când leziunile apar la µm de la marginea discului optic sau între arcadele vasculare ale polului posterior. Alternativ, se poate realiza testarea anticorpilor atunci când femeia însărcinată prezintă simptomele toxoplasmoza ganglionara ale toxoplasmoza ganglionara cu Toxoplasma.
SFATUL SPECIALISTULUI
Tratamentul pentru protecția fătului se realizează abia după confirmarea diagnosticului de toxoplasmoză toxoplasmoza ganglionara. Tehnica cea mai utilizată este amniocenteza, în care se recoltează o cantitate mică de lichid amniotic și este testată pentru anticorpi specifici sau ADN parazitar, prin metodele expuse anterior.
CON+SALUD 27/03/17. Omega 3, Sd. del Piramidal, Mononucleosis Infecciosa y Empanada de Sardinas
Ultrasonografia este puțin specifică, dar poate releva calcificări în sistemul nervos central mai ales la toxoplasmoza ganglionara ganglionilor bazali și ventriculomegalie.
