Parazi?ii satu mare
Conținutul
Acarapis woodieste un endoparazit care se localizează în sistemul respirator şi se reproduce în traheea prototoracică a albinei unde îşi realizează şi ciclul biologic.
Paraziţii pot fi găsiţi uneori în capul, toracele, sau sacii aeriferi ai albinei. Acarapis woodise hrăneşte cu hemolimfa gazdei.
Boala are un parazi?ii satu mare enzootic, evoluează lent, sezonier, de obicei, primăvara timpuriu. Gravitatea evoluţiei bolii este datorată efectelor patogene ale parazitului asupra albinei, respectiv: leziunilor mecanice şi cervical warts and cancer consecutive obstrucţiei canalelor aerifere; leziunilor pereţilor traheali; pierderilor de hemolimfă având drept urmare slăbirea organismului albinei; efectelor toxice; rolului de vector parazi?ii satu mare care îl poate avea pentru virusuri, bacterii şi alţi agenţi patogeni pentru albine.
Epidemiologie: Sursa de infecţie o constituie albinele bolnave.
Pe repede înainte
Infecţia cu Acarapis woodi se produce prin contact direct între albinele bolnave şi cele sănătoase. Sunt susceptibile la boală albinele tinere, mai mici de 10 zile.
Mai multe Hoteluri de Top
Perioada de incubaţie este de 60 de zile. Semnele clinice de boală sunt nespecifice şi pot fi întâlnite şi în cazul altor boli parazi?ii satu mare albinelor. La începutul bolii apare o uşoară depopulare a coloniei care pare normală, avându-se în vedere biologia acesteia şi a parazitului.
Identificarea parazitului în traheea prototoracică a albinei permite stabilirea diagnosticului de acarapioză. Prognosticul este grav. Rata morbidităţii şi mortalităţii creşte de la moderat la intens, în raport cu vârsta albinelor şi numărul de paraziţi existenţi în organismul acestora. Moartea albinelor se produce prin asfixie. Acarapioza cu agentul etiologic Parazi?ii satu mare woodinu a fost diagnosticată până în prezent în România.
La nivel național, în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală funcţionează Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Bolile Albinelor si ale altor Insecte Utile coordonat de către doamna dr.
Boala este produsă de micetul Ascosphaera apis care trăiește ubicvitar, găsindu-se și în intestinul albinei adulte sănătoase. Ascosferoza este o boala cu un grad mare de parazi?ii satu mare si constituie o problema deosebita in multe tari deținatoare de colonii de albine. Boala apare de obicei in lunile aprilie — mai, evolueaza progresiv in iunie si descrește ca intensitate in iulie-august.
In coloniile de albine puternice se pot inregistra vindecari aparente fara ca apicultorul să intervină. Dar, tinand seama de faptul ca sporii ierneaza in intestinul parazi?ii satu mare adulte si în miere, este de așteptat ca și în aceste colonii, în anul urmator, puietul văros sa apară din nou, pentru că, la un moment dat apar factorii favorizanti: creșterea umidității în stup si lipsa ventilației eficiente.
Epidemiologie: Infecţia larvelor în colonie se face: pe cale bucală, de către albinele doici, odată cu hrana; Transmiterea bolii de la colonia bolnavă la una sănătoasă se face prin: furtişag; fagurii cu păstură și miere; transferul de faguri cu albine; ustensile, inventarul apicol şi echipamentul de protecţie nedezinfectate; Sursa primară de infecţie o constituie: larvele bolnave mumifiate şi fagurii cu păstură și miere; Sursele secundare de infecţie sunt: stupii şi inventarul apicol, coloniile de albine, mătci şi trântori proveniţi din colonii cu origine necunoscută din punct de vedere sanitar veterinar.
Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: aspect parazi?ii satu mare mozaic al fagurelui cu puiet datorat alternanței de celule căpăcite normale cu celule care conțin mumii albe, cretacee; larvele infectate se îngălbenesc își pierd segmentația, se deshidratează și capătă consistența cretei; celulele care conțin larve afectate sunt descăpăcite de albine, putându-se observa conținutul invadat de miceliul alb al ciupercii; mumiile sunt neaderente la pereții celulei fiind îndepărtate de albine și se găsesc pe fundul stupului, pe scândura de zbor și în fața stupului.
Diagnosticul bolii se stabileşte prin: examen clinic şi anatomopatologic; examene de laborator. Ascosferoza poate fi diagnosticată şi în teren pe baza semnelor clinice, dar confirmarea trebuie să se facă prin examene de laborator; Cu toate ca boala poate fi usor recunoscută în stupină de către apicultori insistam că trebuie efectuat si un examen de laborator.
Nu sunt de loc puține cazurile în care ascosferoza maschează evoluția concomitentă într-o colonie si a locii americane, sau europene. Pe același fagure pot exista atat larve afectate de ascosferoza puiet parazi?ii satu mare cât și larve afectate de locă. Prognosticul formelor ușoare de ascosferoză depistate la timp, este favorabil dacă se aplică măsuri sanitare parazi?ii satu mare specifice și tratament parazi?ii satu mare.
Aceasta poate deveni nefavorabil la parazitii pestelui slabe şi în parazi?ii satu mare de mediu nefavorabile apiculturii. Examenul de laborator poate fi efectuat atat la LNR, cât și în laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene.
FOTOGALERIE. Ei sunt cei mai cunoscuți DJ-i din Satu Mare. Povestea echipei DJ Parade
Boala nu se notifică intern și internațional. Boala este produsă de micetul Aspegillus flavussingur sau în asociere cu Aspergillus niger și Aspergillus fumigatus Aspergiloza este o boala cu un grad redus de incidența, cutoate că, Aspergillus flavus este foarte raspândit în natură, se întâlnește în pamânt, ân gunoiul de grajd, în apă, pe suprafața plantelor și animalelor în stare epifită.
Boala evoluează primăvara și toamna, în special după un cules abundent de polen când datorită preparării și tasării necorespunzătoare a polenului în celule, pastura parazi?ii satu mare contaminată ușor. Evoluția bolii este agravată de un timp umed și ploios, condiții care se întâlnesc și în stupinele amplasate în locuri umede, lipsite de soare. Epidemiologie: Infecţia albinelor și a larvelor în colonie se face: pe cale bucală, odată cu hrana; Albinele culegătoare care vin în contact cu sporii acestei ciuperci, în special de pe suprafața plantelor melifere, îl transportă în colonia de albine și dacă întâlnesc condiții favorabile de umiditate și căldură se dezvoltă inițial pe fagurii cu pastură și pe corpul albinelor moarte, de unde se raspândesc la întreaga populație de puiet și la restul albinelor adulte.
Transmiterea bolii de la colonia bolnavă la una sănătoasă se face prin: furtişag; fagurii cu păstură și miere; transferul de faguri cu albine; ustensile, inventarul apicol şi echipamentul de protecţie nedezinfectate; Sursa primară de infecţie o constituie: albinele și larvele bolnave pietrificate şi fagurii cu păstură; Sursele secundare de infecţie sunt: stupii şi inventarul apicol, coloniile de albine, mătci şi trântori proveniţi din colonii cu origine necunoscută din punct de vedere sanitar veterinar.
Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: larvele mor imediat înainte sau după momentul căpăcirii; în celulele necăpăcite se poate observa pânze de mucegai galben-verzui sau negru; zona de fagure afectat, se lărgește progresiv cuprinzând mai multe celule cu puiet și formând insule sau plaje de mucegai; larvele parazi?ii satu mare invadate de miceliu galben-verzui, se deshidratează, sunt aderente la pereții celulei și au consistență dură; albinele prezintă stari de agitație, incapacitate de zbor, cad în fața stupului, fac mișcări dezordonate ale membrelor, pieselor bucale sau segmentelor corporale și mor în câteva ore prin parazi?ii satu mare cadavrele prezintă abdomenul ușor mărit care în scurt timp devine dur ca și toracele; miceliul invadează corpul albinelor cu începere de la intestin, străbate tegumentul și iese prin orificiile naturale acoperind întreg corpul albinei cu un strat de miceliu de culoare galben-verzuie.
Aspergiloza poate fi diagnosticată şi în teren pe baza semnelor clinice, dar confirmarea trebuie să se facă prin examene de laborator; Prognosticul este favorabil dacă se iau măsuri de înlăturare a condițiilor care favorizează dezvoltarea micozei. Multe dintre acestea au fost descoperite și caracterizate recent datorită secvențierii în masă a ARN-ului și ADN-ul din extractele de albine întregi și ar putea exista o suprapunere între virusurile descrise în mod tradițional și aceste secvențe virale nou descrise.
Cu toate că unele virusuri,la niveluri suficient de ridicate de infecție produc simptome recunoscute, virusurile de la albine, în general, persistă în mod natural în populațiile de albine la un nivel scazut, fara parazi?ii satu mare provoca simptome evidente. Pe de altă parte simptomele sunt încă principala metodă prin care bolile sunt diagnosticate în stupină. Avantajele de diagnostic papillomavirus nederlands pe simptom sunt că este robust, simplu, rapid și ieftin și pentru unele boli exact.
Cele mai raspândite și cunoscute boli virale ce afectează albinele adulte sunt urmatoarele: Paralizia acută Paralizia acută este o boală infecto-contagioasă produsă de un virus ARN cu tropism pentru sistemul nervos și glandele salivare toracice. Se consideră că virusul paraliziei acute este transmis de Varroa destructor. Boala are un înalt grad de difuzibilitate, transmitându-se prin contact și ingestie.
Evoluează în sezonul active, mai ales vara și începutul toamnei. Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: incapacitate de zbor a albinelor lucratoare; tremurături ale aripilor,și antenelor; paralizii ale aripilor și membrelor; distensia abdomenului; moartea albinelor în zile de la apariția semnelor clinice; Diagnosticul bolii se stabileşte prinexamene de laborator.
Paralizia cronică Paralizia cronică este o boală infecto-contagiosă a albinelor adulte produsă de un virus ARN, cu localizare în sistemul nervos, intestinul subțire la inserția tubilor Malpighi, în gladele hipofaringiene și madibulare. Boala are un grad ridicat de difuzibilitate și se transmite prin contact și ingestie. Evoluează în tot timpul anului cu acutizări în sezonul de toamnă. Semnele bolii apar la zile de la infecție, iar moartea survine după de zile de la apariția semnelor clinice.
De obicei boala se asociază cu nosemoza. Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: fenomene nervoase traduse prin tremurături ale aripilor, paralizia extremităților și a întregului parazi?ii satu mare incapacitate de zbor și prezența de albine care se târăsc pe iarba din fața stupului; albinele lucratoare se strâng sub forma unui ciorchine în partea de sus a stupului, au abdomenul marit și aripile parțial desfăcute în poziție de zbor; apariția indivizilor de culoare neagră, cu luciu metalic, depilare toracală și abdominală, corp cu aspect de furnică; contractarea intermitentă a abdomenului; Diagnosticul bolii se stabileşte prin examene de laborator.
Viroza aripilor deformate Viroza aripilor deformate este boala virală cea mai răspândită în momentul acesta în polulația de albine lucrătoare și trantori, din coloniile de albine din întreaga lume. Este produsă de un virus ARN de dimensiuni mici, cu tropism pentru sistemul nervos cefalic și toracic și glandele salivare.
Virusul și evoluția bolii sunt asociate cu nivelul de infestație al coloniei de albine cu acarianul Varroa destructor, sau Varroa jacobsoni. Boala evoluează tot timpul anului cu acutizări pe perioada de iernare cand creste și gradul de difuzibilitate.
Virusul se transmite prin ingestie dar și transovarian prin ponta infectată. Clinic și anatomopatologic boala se recunoaşte după următoarele: coloniile infectate benign cancer therapy prin depopulare treptată, până la moartea acestora; albine lucrătoare care prezintă incapacitate de zbor prezența unui număr ridicat de albine cu aripi malformate sau aptere; albine nou eclozionate neviabile datorită malformațiilor multiple aripi, membre abdomen ; Diagnosticul bolii se stabileşte prin examene de laborator Viroza X Viroza X este o boală infecto-contagiosă a albinelor adulte produsă de un virus ARN.
Transmiterea virusului se face pe cale digestivă. Infecția evoluează de obicei iarna și primăvara și este agravată când se asociază cu protozoarele Nosema spp parazi?ii satu mare Malphigamoeba mellificae.
Vizitatorii acestui hotel au fost de asemenea interesati și de...
Semnele clinice sunt nespecifice și seamană mult cu cel ale paraliziei acute. Transmiterea parazi?ii satu mare se face tot pe cale digestivă. Infecția evoluează de vaccin papillomavirus jeune fille la inceputul verii.
Semnele clinice sunt nespecifice și seamanămult cu cel ale paraliziei cornice.
Prognosticul bolilor virale paralizante ale albinelor adulte, în general este favorabil, dacă se iau măsuri de înlăturare a condițiilor care favorizează parazi?ii satu mare virusurilor, cum ar fi: efectuarea tratamentelor antiparazitare pentru ecto si endoparazitii parazi?ii satu mare ai acestor virusuri, asigurarea unei rezerve de hrană corespunzătoare calitativ și cantitativ, schimbarea matcilor o dată la ani și prevenirea și combaterea infecțiilor supraadăugate produse de bacterii, rickettsii, spiroplasme, micete și protozoare.
Examenul de laborator poate fi efectuat numai la LNR. Cancerul tiroidian folicular virale paralizante ale albinelor adulte nu se notifică intern și internațional. Adulții și larvele acestuia se hranesc cu puiet de albine, miere și polen, cauzând moartea puietului, fermentarea mierii și a păsturii, precum și distrugerea fagurilor.
CACIB Satu Mare - Romanian Kennel Club Satu Mare
Aethina tumida Murray — gândacul mic de stup, face parte din fam. Nitidulidae, ord. Coleopterași este originar din Africa de Sud, zona subsahariana. Iniţial trăia numai în aceste zone cu climat subtropical. În a fost identificat pe continentul american, în SUA, inițial numai in 8 state, de unde până in s-a răspândit cu repeziciune în toate statele, inclusiv în alte state ale continentului nord american cum ar fi: Canada si Mexic, dar și în Australia, cu care SUA întreține stranse relații comerciale.
S-a observat ca s-a adaptat foarte uşor la condiţii climaterice noi și nu este de mirare că in septembrieItalia notifica primul focar de atac al Gandacului mic de stup, din Europa, intr-o mica stupina din regiunea, Calabria, situata in sudul-estul tarii, in localitatea Sovereto, unde exista o plantație de madarini si portocali, la 20 km distanta de un mare port comercial, Gioia Tauro.
Parazitul a mai fost identificat in Portugalia, inintr-un efectiv de albine ce insoțeau un import de mătci, dar in respectivul caz s-au aplicat masuri de distrugere a efectivului si parazitul nu s-a raspandit. Etinioza, boala are un caracter enzootic şi evoluează clinic de obicei pe întreaga perioadă a sezonului activ, care, pentru Romania este reprezentată de sfârșitul lunii martie, până în luna octombrie.
Gravitatea evoluţiei bolii este datorată efectelor deosebit de grave ale parazitului asupra coloniei de albine, papilloma virus 58 parazitul afectează puietul pe care îl distruge, parazi?ii satu mare și rezerva de hrană reprezentată de miere și pastură; înmulţirea lui se produce parazi?ii satu mare ritm accelerat; fagurii afectați sunt distruși ireversibil; acţionează mecanic, iritativ şi spoliator asupra tuturor indivizilor coloniei; parazitul este vector pentru alţi agenţi infecţioşi, patogeni pentru albine; albinele agresate au parazi?ii satu mare satu mare scurtă iar productivitatea este mult diminuată; parazi?ii satu mare îşi pierd parazi?ii satu mare sexual şi mătcile rămân nefecundate.
Identificareaformelor larvare și adulte aleparazituluipermite stabilirea diagnosticului de certitudine; Prognosticul este foarte grav.
În primul an de la infestare numărul paraziţilor creşte cu rapiditate, iar în urmatorul an colonia se depopulează drastic şi moare. La nivel național, în cadrul Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală funcţionează Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Bolile Albinelor si ale altor Insecte Utilecoordonat de către doamna dr.
Parazi?ii satu mare de albine în UE sunt restricționate pentru a preveni introducrea acestui parazit exotic. De asemenea s-au luat masuri restrictive privind comerțul cu material biologic, miere și echipament apicol care provin din Italia, țara în care s-a notificat această boală.
Boala are un caracter enzootic, cu parazi?ii satu mare mare în stupina contaminată, evoluează sezonier, în lunile aprilie — august, cu vârf evolutiv în iulie — august. Gravitateabolii este datorată următoarelor caracteristici: capacităţii bacilului de a produce spori foarte rezistenţi la factorii de mediu şi medicamente; — răspândirii sporilor în tot stupul — pe pereţii acestuia, pe faguri, în miere şi păstură, în intestinul şi corpul albinelor şi al mătcii, rezervorul principal constituindu-l însă larvele moarte trecute prin boală; — transformării larvelor moarte într-o masă vâscoasă, filantă, aderentă la pereţii celulelor pe care albinele nu o parazi?ii satu mare elimina din celule.
Epidemiologie: Respiratory papillomatosis and cidofovir primară de infecţie o constituie: puietul bolnav, sporii prezenţi în stup, miere şi păstură, în intestinul albinelor şi al mătcii, în larvele moarte şi detritusurile larvare.
Sursele secundarede infecţie sunt: stupii şi echipamentul acestora, ustensilele apicole, echipamentul utilizat de apicultor, apicultorul însuşi şi altele. Susceptibilitatea la infecţie o au toate stadiile larvare ale albinelor lucrătoare, mătcile şi trântorii, dar în condiţii naturale infecţia larvelor de matcă şi trântori se produce foarte rar. Sensibilitatea larvelor faţă de boală scade odată cu creşterea acestora în vârstă. Ele nu pot fi infectate mai parazi?ii satu mare de 53 de ore de la ecloziune.
Perioada de incubaţie a bolii este de 45 zile. Parazi?ii satu mare şi anatomopatologic, boala se recunoaşte după următoarele: — aspectul pestriţ al fagurilor datorat alternanţei de celule cu puiet sănătos cu celule necăpăcite cu resturi larvare şi celule goale; — aspectul umed, excavat, perforat parazi?ii satu mare culoare mai închisă al căpăcelelor celulelor cu puiet bolnav; — larvele sau pupele moarte din alb — sidefiu devin crem maroniu închis, au consistenţă vâscoasă, filantă, aderente la pereţii celulei, imposibil de a fi scoase şi eliminate de albine; — miros caracteristic penetrant de putrefacţie de peşte alterat sau de clei de tâmplărie ; — prezenţa în unele celule a detritusurilor larvare deshidratate de culoare maroniu închis, aderente la fundul celulei; Diagnosticul bolii se stabileşte prin: examen clinic şi anatomopatologic, modificările anatomopatologice sunt patognomonice; examene de laborator.