Cancer and intestinal flora. Meniu de navigare

Claudia Mihaela Vasiliu, Medic Specialist Gastroenterologie, Spitalul Orășenesc Panciu, Rezumat: Studii recente evidenţiază rolul-cheie al florei intestinale nu doar în ceea ce privește digestia, ci și pentru metabolism.

Se pare că microbiota este implicată într-un număr de afecţiuni, cancer and intestinal flora la obezitate până la colita ulcerativă, astfel că o mai bună înţelegere a funcţiilor microbiotei ar putea deschide noi posibilităţi terapeutice.

Cuvinte-cheie: floră intestinală, microbiotă, microbiom Abstract: Recent studies have emphasized the key role of the gut flora, not only in what concerns digestion, but also for the metabolism. It seems that microbiota is involved in a number of diseases, from obesity to ulcerative colitis, so understanding the functions of the microbiota could open new therapeutic possibilities.

Keywords: gut flora, microbiota, microbiome Definiţie Flora intestinală sau microbiota gastrointestinală reprezintă o comunitate complexă de microorganisme, anthelmintic definition medical trăiesc în interiorul tractului digestiv al oamenilor [1] și animalelor.

Greşelile din dietă care duc la cancer de colon | kd-group.ro

Flora intestinală umană cuprinde cel mai mare număr de bacterii, comparativ cu alte zone ale organismului. Flora intestinală se dezvoltă complet în jurul vârstei de 2 ani [2], alături de epiteliu și bariera mucoasă, acestea două din urmă fiind tolerante şi chiar susținând microbiota, care acționează precum o barieră împotriva agenților patogeni [4,5].

Microorganismele aduc beneficii gazdei prin fermentarea unor substraturi energetice ca fibrele vegetale din dietă, și prin antrenarea sistemului imunitar prin intermediul produșilor finali de metabolism ca propionatul și acetatul [3]. Bacteriile intestinale sunt de asemenea utile prin sinteza vitaminelor B și K, precum și prin rolul lor în metabolizarea acizilor biliari, sterolilor și xenobioticelor [2].

Acizii grași cu lanț scurt și celelalte substanțe produse sub acțiunea florei intestinale acționează ca și hormoni, flora intestinală în sine comportându-se ca un organ endocrin [7]; perturbarea florei s-a dovedit responsabilă de apariția afecțiunilor inflamatorii și autoimune [1,6].

Microbiota previne creșterea la nivel intestinal a unor specii nocive de bacterii [4], contribuie la dezvoltarea intestinului și produce hormoni care intervin în stimularea depozitării grăsimilor în organism [2]. Modificarea severă și dezechilibrul microbiotei sau genomului acesteia și microbiomului sunt asociate cu obezitatea [9]. În anumite condiții, unele specii din flora intestinală pot îmbolnăvi cancer and intestinal flora gazdă, cauzând infecții sau crescând riscul de cancer al gazdei [7,12].

Compoziţia florei intestinale a în funcţie de segmentul de tract digestiv Compoziția microbiotei intestinale se modifică de-a lungul vieții, fiind influențată de transformările care survin în dietă, dar și în starea de sănătate [3,7].

Această compoziție variază și în funcție de segmentul de tract digestiv. În stomac și în intestinul subțire este prezent un număr redus de specii bacteriene [1,3]. Ca urmare a mediului gastric acid, majoritatea microorganismelor nu pot supraviețui.

Principalele specii bacteriene care colonizează stomacul sunt Streptococcus, Staphylococcus, Lactobacillus, Peptostreptococcus, și unele tipuri de drojdii [2]. Intestinul subțire conține doar urme de microorganisme, deoarece este aflat în vecinătatea stomacului. Bacteriile predominant întâlnite la acest nivel sunt coci și bacili gram-pozitivi [2]. Totuși, în intestinul subţire distal, mediul alcalin permite existența bacteriilor gram-negative de tipul Enterobacteriaceae [3].

Flora intestinului subțire susține funcțiile acestuia, oferind semnale reglatorii care permit dezvoltarea acestuia. La nivelul colonului întâlnim cel mai bogat ecosistem microbian din corpul uman, cu până la 10 celule per gram de conținut intestinal [12] cancer and intestinal flora cu până la 1.

Câteva exemple de bacterii întâlnite frecvent la nivelul colonului: Klebsiella sp. Deși fungii, virusurile de tip bacteriofagi și organismele tip arhea fac parte din flora intestinală, se cunosc puține despre activitatea acestora [1].

Flora intestinală: compoziție și funcții - Revista Galenus

Factorii care perturbă această populație microbiană sunt reprezentați cancer and intestinal flora antibiotice, stres și paraziți [2]. Se estimează că flora intestinală ar conține de sute de ori mai multe gene decât cancer and intestinal flora uman [12].

Populațiile microbiene variază cancer and intestinal flora la un individ la altul [5,12]. Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Clostridium, Faecalibacterium [7,3], Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus şi Bifidobacterium. Alte genuri ca Escherichia și Lactobacillus sunt prezente, dar într-un număr mai mic [7]. Genurile de fungi care au fost descoperite la nivel intestinal sunt reprezentate de Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium, Rhodotorula, Trametes, Pleospora, Sclerotinia, Bullera și Galactomyces [1,2].

Rhodotorula este frecvent observată la pacienții cu boală inflamatorie intestinală, iar Candida la cei cu hepatită și ciroză hepatică cu virus B [1]. Organismele tip arhea sunt importante în metabolizarea produșilor bacterieni de fermentație.

Pentru studierea florei intestinale se folosește extragerea acizilor nucleici din specimenele de bacterii din materiile fecale, îndeosebi secvențe de gene rRNA 16S.

Greşelile din dietă care duc la cancer de colon

În microbiomul adult se observă o prevalență mare de enzime implicate în fermentație și în metabolismul argininei, glutamatului, aspartatului și lizinei. Prin contrast, în microbiomul sugarului, enzimele dominante sunt cele implicate în metabolismul cisteinei și în procesele de fermentație [5].

Studiile au identificat asocierea dintre diferite genuri bacteriene din microbiotă și aportul de nutrienți. Microflora este compusă, în principal, din trei enterotipuri: Prevotella, Bacteroides și Ruminococcus. S-a observat o asociere între concentrația fiecărei comunități microbiene și dietă.

De exemplu, Prevotella este legată de consumul de carbohidrați și zaharuri simple, în timp ce Bacteroides — cu proteine, aminoacizi și grăsimi saturate. Bacteriile specializate care descompun mucina, supraviețuiesc pe baza excreției de carbohidrați ai cancer and intestinal flora [3].

Un anumit enterotip va domina în funcție de dietă [2].

Copiii malnutriți vor avea o floră intestinală mai puțin diversificată, comparativ cu cei sănătoși, iar schimbările microbiomului, ca urmare a deficitului de nutrienți pot constitui o cauză de malnutriție [5,3]. Copiii malnutriți tind să aibă o floră cancer and intestinal flora patogenă, precum și mai multe drojdii la nivelul cavității bucale și gâtului. Variații ale conținutului de  Prevotella, cancer and intestinal flora ponderii genei pentru urează și a genelor care codifică sinteza și degradarea glutamatului, precum și a altor enzime implicate în degradarea aminoacizilor sau în biosinteza vitaminelor, au arătat diferențe semnificative între pacienții din SUA, Malawi și cei cancer and cancer and intestinal flora flora origine amerindiană [7].

Spre exemplu, populația americană prezintă la nivelul microbiotei esophageal papilloma icd 10 procent reprezentativ de enzime care degradează glutamina și enzime implicate în biosinteza vitaminelor și acidului lipoic; populațiile din Malawi și cele amerindiene au un procent mai mare de enzime implicate peritoneal cancer brca1 sinteza glutamatului precum și o suprareprezentare a alfa-amilazei.

Deoarece oamenii din SUA au o dietă mai bogată cancer and intestinal flora grăsimi, alimentația este probabil un determinant major al compoziției bacteriene intestinale [3]. Unele studii au arătat diferențe în microbiota copiilor europeni versus cea a celor din zonele rurale africane. Dieta copiilor africani este săracă în proteine și grăsimi de origine animală, dar bogată în proteine și polizaharide vegetale, flora intestinală fiind dominată de Bacteroidetes, pe când microbiota copiilor europeni este dominată de genul Firmicutes și prezintă o reducere marcantă a biodiversității.

Compoziția diferită și biodiversitatea crescută ale florei intestinale a populațiilor africane contribuie la digestia polizaharidelor vegetale și la scăderea incidenței bolilor cancer and intestinal flora non-infecțioase.

Floră intestinală

Colonizarea tractului intestinal Tractul gastrointestinal al fetusului este steril, deși poate apărea colonizarea microbiană, după cum demonstrează un studiu în care specii de Lactobacillus și Bifidobacterium erau prezente în biopsiile placentare [2,4]. În timpul nașterii și imediat după aceea, bacteriile de la mamă și din mediul înconjurător colonizează intestinul sugarului [5].

Populațiile bacteriene inițiale sunt, în general, organisme facultativ anaerobe, acestea scăzând concentrația de oxigen din intestin și astfel permițând bacteriilor exclusiv anaerobe ca Bacteroides, Actinobacteria, și Firmicutes să colonizeze intestinul și să se cancer and intestinal flora la acest nivel [7]. Copiii alimentați la sân au o floră dominată de bifidobacterii, posibil ca urmare a conținutului laptelui matern în factori de cancer and intestinal flora pentru aceste bacterii și în prebiotice.

Microbiota sugarilor alăptați cu formule de lapte are o diversitate mai mare, cu concentraţii mai mari de Enterobacteriaceae, enterococci, bifidobacterii, Bacteroides şi clostridii [2].

Articole recomandate

Cuvinte-cheie: digestieflora intestinalafunctiile florei intestinalemetabolismmicrobiota Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic! Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Please leave this field empty. Sunt de acord cu politica de confidentialitate Articole recomandate.